Durerea de masea: Cauze, Tratamente si Remedii

Durerea de măsea este una dintre cele mai frecvente urgențe stomatologice ce poate fi resimțită de oricine, indiferent de vârstă. Intensitatea și caracterul durerii variază considerabil: de la o sensibilitate ușoară la stimuli termici, până la o durere pulsatilă, invalidantă, asociată cu abces dentar sau inflamație severă a pulpei. O măsea dureroasă nu trebuie ignorată, pentru că infecțiile dentare se pot agrava rapid și pot afecta nu doar dintele, ci și gingia, osul sau chiar starea generală de sănătate.

Descoperă mai multe despre acest subiect în următorul video:

Tipuri de durere de măsea

În practica stomatologică, durerea dentară este clasificată în funcție de intensitate, durată și mecanismul de producere.

Durere reversibilă

Se caracterizează prin episoade scurte, de intensitate moderată, declanșate de stimuli precum alimentele reci, fierbinți sau dulci. Durerea încetează odată cu îndepărtarea stimulului. Este specifică unei cariei superficiale sau a unei hipersensibilități dentinare cauzate de retracția gingivală ori de o obturație infiltrată. Prognosticul este favorabil dacă leziunea este tratată precoce prin obturație și remineralizare locală.

Durere ireversibilă

Durerea devine continuă, intensă, cu caracter pulsatil și nu cedează la încetarea stimulului. Este rezultatul unei pulpite ireversibile, unde inflamația pulpei dentare a produs leziuni ireversibile ale țesutului nervos și vascular. Necesită tratament endodontic de canal sau, în cazuri avansate, extracție.

Durere acută

Durere instalată brusc, cu evoluție de la câteva ore la câteva săptămâni. Se agravează progresiv și poate fi însoțită de tumefiere locală. Cel mai adesea apare în abces dentar sau la erupția dificilă a măselelor de minte. Este considerată urgență stomatologică.

Durere cronică

Durere persistentă, cu intensitate moderată, ce durează peste 6 luni. Este tipică în parodontoză, în infecții cronice apicale sau în cazul unui nerv necrozat. Poate fi înșelătoare, pentru că pacientul se obișnuiește cu ea, iar boala avansează silențios.

Durere pulsantă

Durere cu caracter de „bătăi” sau „presiune în dinte”, care se intensifică în poziție culcată. Este semn patognomonic pentru abces dentar sau pulpită acută. Necesită consult imediat, drenaj și tratament antibiotic asociat cu terapia stomatologică.

Factori care pot declanșa apariția durerii de măsea

„Nu am probleme cu dinții și totuși uneori mă dor măselele”. Auzim asta des, iar răspunsul este simplu: durerea dentară nu este întotdeauna provocată de o afecțiune la nivelul cavității orale. Iată câteva dintre cauzele indirecte care conduc la durere dentară: 

- dureri de cap persistente, migrene, indiferent de cauza lor 

- durerile de urechi conduc și la durere dentară

- afecțiunile cardiace

- sinuzite, indiferent de tipul lor 

- ulcerul aftos la nivelul cavității bucale 

- purtarea aparatului dentar

- afecțiuni neurologice

- cancerul feței și cancerul pulmonar.

Cauze care pot determina durere de măsea

Durerea dentară poate fi rezultatul unor afecțiuni directe, localizate la nivelul dintelui sau al gingiilor, ori al unor cauze indirecte, în care durerea este iradiată de la structuri vecine (sinusuri, articulații, nervi cranieni).

Caria dentară

Caria este o leziune demineralizantă a smalțului, determinată de acțiunea bacteriilor și a acizilor din placă. Netratată, caria progresează în dentină și apoi către pulpa dentară. Se manifestă inițial prin sensibilitate la rece și dulce, apoi prin durere intensă, spontană când ajunge la nerv.

Pulpita dentară

Inflamația pulpei (țesutul moale din interiorul dintelui, bogat în nervi și vase) produce durere severă, adesea pulsatilă. Pulpita poate fi reversibilă (tratabilă prin obturație) sau ireversibilă (necesită tratament de canal). Este responsabilă de episoade de durere acută nocturnă, greu de controlat cu calmante.

Abcesul dentar

Infecție purulentă produsă de bacteriile care colonizează pulpa necrozată. Se manifestă prin durere intensă, tumefiere locală, gingie inflamată, febră și halitoză. În forme severe, poate determina trismus (blocarea gurii) și disfagie (dificultate la înghițire). Netratat, abcesul poate evolua spre flegmon sau septicemie.

Erupția măselelor de minte

Molarii de minte pot erupe parțial sau în poziții anormale, generând inflamația gingiei din jur (pericoronarită). Aceasta produce durere la masticație, dificultăți la deschiderea gurii și uneori iradiere spre ureche sau gât. Recurența infecțiilor face necesară, de cele mai multe ori, extracția.

Afecțiuni gingivale și parodontale

Gingivita (inflamația gingiei) și parodontita (inflamație cronică a ligamentelor și osului de susținere), duc la dureri difuze, retracții gingivale și mobilitate dentară.

Traumatisme dentare

Loviturile directe, fracturile sau fisurile dentare expun dentina și nervul, cauzând durere intensă. Chiar și microfisurile, adesea rezultate din bruxismul cronic, pot produce hipersensibilitate și dureri la masticație.

Cauze indirecte ale durerii dentare

• Sinuzita maxilară: Inflamația sinusurilor maxilare determină presiune asupra rădăcinilor dinților superiori, generând o durere difuză, constantă, resimțită ca „durere de măsea”.

• Otita medie: Infecțiile urechii medii pot iradia către arcadele dentare, fiind percepute de pacient ca o durere de dinți fără cauză dentară reală.

• Nevralgia de trigemen: Afectarea nervului trigemen produce crize scurte de durere intensă, ca un șoc electric.

• Disfuncția articulației temporo-mandibulare (ATM): Se manifestă prin durere la deschiderea gurii, masticație dificilă și uneori pocnituri articulare. 

• Afecțiuni sistemice: Durerea dentară poate fi uneori o manifestare atipică a unor boli generale, cum ar fi angina pectorală sau infarctul miocardic, unde durerea iradiază spre mandibulă și măsele.

Clasificarea durerii de măsea

Durerea de măsea nu este o afecțiune în sine, ci un simptom clinic al unei patologii dentare sau extradentare. Caracteristicile durerii oferă informații importante pentru stabilirea diagnosticului. Manifestările clinice frecvente:

• Durere ascuțită, la stimuli termici sau chimici: Tipică în caria incipientă sau în hipersensibilitatea dentinară.

• Durere constantă, severă, care persistă și fără stimul: Semn caracteristic pentru pulpită ireversibilă.

• Durere pulsatorie, asociată cu senzația de presiune: Tipică pentru abcesul dentar sau inflamațiile pulpare severe. Se accentuează în poziție culcată, prin creșterea fluxului sanguin în zona capului.

• Durere la masticație sau presiune pe dinte: Caracteristică în cazul unei infecții apicale, poate fi însoțită de senzația că dintele este „mai înalt” decât ceilalți.

• Durere iradiată spre ureche, tâmplă sau sinusuri: Semn al unei măsele superioare cu infecție apicală, dar poate fi și durere proiectată din sinuzita maxilară sau otită.

Diagnosticarea durerii de măsea

Durerea dentară reprezintă un simptom cu manifestări diferite, iar pentru a stabili diagnosticul corect, medicul stomatolog trebuie să coreleze anamneza cu examenul clinic și investigațiile imagistice.

• Anamneza (discuția cu pacientul): Permite obținerea de informații despre debut, durata și caracterul durerii, care pot orienta către un diagnostic: o durere trecătoare la rece sugerează o carie superficială, în timp ce o durere constantă, pulsatilă, prezentă și noaptea, indică pulpita ireversibilă sau abces dentar.

• Examinarea clinică: Presupune inspecția cavității orale pentru identificarea unor semne clinice sugestive pentru patologiile orale comune.

• Teste de vitalitate pulpară: Se folosesc pentru a evalua starea nervului dentar.

• Investigații radiologice: Radiografia este indispensabilă în diagnosticul durerii dentare. Se poate folosi radiografia retroalveolară sau panoramică (ortopantomografia).

• CBCT (tomografie computerizată cu fascicul conic): Recomandată în cazuri complexe, pentru a observa morfologia radiculară și extinderea infecției.

• RMN craniofacial: Rar utilizat, dar indicat în suspiciunea de nevralgie trigeminală sau extensie a infecției la țesuturile moi.

• Teste de laborator. În abcese severe sau flegmon dentar, pentru a evalua markerii inflamatori.

Tratamente pentru durerea de măsea

Durerea dentară reprezintă un simptom clinic al unei afecțiuni ce necesită tratament. Administrarea de calmante poate atenua temporar durerea, însă cauza nu dispare fără intervenție medicală. Opțiunile terapeutice variază în funcție de etiologie și stadiul bolii.

Tratamentul de restaurare a leziunilor

Cu alte cuvinte, tratamentul de restaurare a leziunilor se referă la tratamentul cariilor; marea majoritate a durerilor dentare pornesc din pricina dinților cariați. Astfel, în tratamentul de restaurare dintele-problematic este plombat cu ajutorul unei reconstrucții dentare, iar durerea dispare odată cu eliminarea cariei.

Tratamentul endodontic sau de canal

Când durerea apare datorită unui țesut afectat și inflamat - cel mai des în cazul infecțiilor dentare, dar și în ce privește abcesul - este necesar să se intervină printr-un tratament de canal (endodontic). Prin această intervenție este scos nervul, închis canalul și eliminat țesutul afectat care generează durerea. 

Tratamentul parodontal

Acesta este poate cel mai complex procedeu, la care se apelează atunci când pacientul suferă de o infecție gravă la nivel gingival. Prin acest tratament, țesutul afectat al măselei (atât cel moare, cât și cel dur) este curățat în profunzime. 

Tratament pentru abces dentar

Abcesul dentar este cauzat de o infecție bacteriană la nivelul cavității orale și conduce adesea la durere severă. Tratamentul abcesului este unul complicat, format din mai multe etape prin care se elimină infecția și se previn posibilele complicații: odată cu eliminarea infecției de la nivel bucal, dispare și durerea măselei implicate.

Tratamentul chirurgical

Când măsurile de mai sus nu sunt eficiente pentru eliminarea durerii unei măsele, cea din urmă trebuie extrasă; această procedură este valabilă mai ales în cazul molarilor de minte. Când există complicații, leziuni iritative și dinți cu fracturi datorate traumatismelor se apelează la tratamentul chirurgical, fiind singurul care înlătură durerea. 

Remedii pentru durerea de măsea acasă

Durerea dentară este întotdeauna un semn al unei patologii care necesită tratament stomatologic. Totuși, până la prezentarea la medic, există câteva măsuri adjuvante care pot reduce temporar durerea și inflamația.

• Clătiri cu apă cu sare: Sarea are efect osmotic și antiseptic (reduce edemul local și limitează multiplicarea bacteriilor).

• Comprese reci aplicate pe obraz: Aplicarea gheții sau a unei comprese reci timp de 10–15 minute determină vasoconstricție locală, ce reduce inflamația și amorțește fibrele nervoase periferice.

• Ulei de cuișoare: Conține eugenol, un compus cu efecte analgezice și antiseptice, aplicat local cu un tampon de bumbac, poate reduce temporar durerea.

• Ceaiuri cu proprietăți antiinflamatorii: Ceaiul de mentă sau ceaiul negru pot fi folosite sub formă de infuzie pentru clătirea gurii, pentru a reduce durerea.

• Compresele reci: Ținute pe măseaua afectată, pot ameliora durerea, însă vom agrava situația dacă ținem direct gheață, deci este necesar să fim atenți în utilizarea acestor comprese.

Este indicat tratamentul durerii de măsea acasă?

Tratamentul durerii de măsea acasă este o soluție imediată, de moment, care ameliorează ușor durerea, însă nu suplinește nicidecum vizita în cabinetul specialistului. În vreme ce tratamentele naturiste ameliorează doar durerea, tratamentele stomatologice pătrund până la cauza acesteia, tratând afecțiunea și eliminând astfel orice durere și inflamație.

Prevenția durerii de măsea

Durerea dentară nu apare niciodată întâmplător. Ea este consecința unor procese care se dezvoltă în timp: carii netratate, inflamații gingivale, fracturi dentare sau infecții. Cea mai eficientă modalitate de a evita aceste situații este profilaxia, adică prevenirea bolilor dentare printr-un stil de viață sănătos și vizite regulate la medicul stomatolog. Prevenția durerii de măsea are trei piloni: igiena orală corectă, controalele stomatologice regulate și adoptarea unui comportament sănătos.

Complicații dacă ignori durerea de măsea

Durerea dentară este adesea privită ca un simptom minor, dar în realitate ea semnalează o problemă medicală care evoluează progresiv. O măsea cariată netratată, o măsea infectată sau o măsea de minte inflamată pot duce, în lipsa tratamentului, la afecțiuni grave. Complicațiile pot fi locale (la nivelul dintelui și gingiei), regionale (în jurul maxilarului și feței) sau sistemice (care afectează întreg organismul).

Complicații locale și regionale

• Extinderea cariei dentare: O carie superficială care nu este tratată pătrunde în dentină și, ulterior, în pulpa dentară, ceea ce determină inflamație (pulpită) și, în final, necroza nervului. 

• Abces dentar: Apare când bacteriile colonizează pulpa necrozată și se acumulează puroi la vârful rădăcinii. 

• Pierderea dintelui: Un dinte cu nerv necrozat și infecție cronică la rădăcină devine instabil și irecuperabil.

• Osteita alveolară (alveolita): Apare după extracție, când cheagul de sânge se dizolvă prematur. 

• Sinuzita maxilară odontogenă: O măsea infectată poate transmite bacteriile în sinus, determinând sinuzită. 

Adenopatii regionale: Ganglionii limfatici submandibulari și cervicali se inflamează frecvent în infecțiile dentare.

Complicații sistemice

• Septicemia: Reacție inflamatorie generalizată cu risc vital, ce se manifestă prin febră mare, tahicardie, hipotensiune și alterarea stării generale.

• Endocardita bacteriană: Pacienții cu boli cardiace (valvulopatii, proteze valvulare) au un risc crescut ca bacteriile provenite dintr-o măsea infectată să colonizeze valvele inimii și să determine endocardită.

• Complicații metabolice: La pacienții cu diabet, infecțiile dentare netratate pot destabiliza glicemia.

Întrebări frecvente privind durerea de măsea

Cum pot calma rapid o durere de măsea acasă?

Durerea de măsea se poate calma temporar acasă prin clătirea gurii cu apă călduță cu sare (efect antiseptic și antiinflamator), aplicarea unei comprese reci pe obraz (reduce inflamația și amorțește zona), folosirea locală a uleiului de cuișoare (eugenolul are efect analgezic) și administrarea unui antiinflamator.

Poate curentul să provoace dureri de măsea?

Curentul de aer poate accentua simptomele, dacă există deja o problemă dentară, însă nu reprezintă niciodată cauza unei dureri de măsea. Pacienții cu măsele cariate, infecții sau gingii inflamate pot resimți o sensibilitate crescută la aer rece. 

Ce se întâmplă dacă nu tratez o măsea cariată?

O măsea cariata netratată progresează în timp: inițial afectează smalțul, apoi dentina și, ulterior, pulpa (nervul). Acest proces duce la pulpită, necroză pulpară și formarea unui abces dentar. Infecția se poate extinde la gingii, os sau chiar în organism. În final, dintele se pierde și este necesară extracția.

De ce doare măseaua mai tare noaptea?

Durerea dentară se accentuează noaptea din cauza modificărilor fiziologice. În poziție culcată, crește fluxul sanguin către cap și maxilar, ceea ce intensifică presiunea în pulpa inflamată. În plus, lipsa stimulilor externi face durerea mai evidentă. De aceea, o măsea inflamată sau un abces dentar sunt resimțite mai puternic în timpul nopții.

Ce remedii naturiste ajută la calmarea durerii de măsea?

Există câteva remedii naturiste cu efect calmant temporar: clătiri cu apă cu sare (antiseptic natural), aplicarea de ulei de cuișoare (eugenolul reduce durerea), ceai de mentă (mentolul are efect anestezic ușor), ceai negru (taninurile reduc inflamația). De asemenea, aplicarea unei comprese reci pe obraz reduce tumefacția. Aceste soluții nu tratează însă cauza și nu înlocuiesc consultul stomatologic.

Ce antibiotic este recomandat pentru o măsea infectată?

Antibioticul nu tratează cauza, dar ajută la controlul infecției până la intervenția stomatologică. Alegerea se face de medic în funcție de severitatea infecției și de starea generală a pacientului. Cele mai utilizate sunt: amoxicilină cu acid clavulanic, clindamicină sau metronidazol. Automedicația este periculoasă și poate masca simptomele fără a rezolva problema.